Pune acum î n practică 6 metode simple de dezvoltare a inteligenței emoționale a copilului tău

Ai aflat mai multe despre inteligența emoțională și ce efect are asupra copilului tău și chiar asupra ta.

Daca încă nu ai citit articolul anterior pe aceasta tema, te invit să o faci înainte să îl parcurgi pe acesta. Îl poți găsi pe cristinatohanean.ro la secțiunea de articole – Ce este inteligența emoțională ?.

Pregătește-te să citești în continuare câteva metode prin care poți contribui la dezvoltarea inteligenței emoționale a copilului/copiilor tăi.

1. Învață-ți copilul despre varietatea de emoții și numește adecvat emoțiile         

Mulți copii de vârstă preșcolară și școlară răspund la întrebarea: “Cum te-ai simțit?” cu răspunsuri de genul “Rau” sau “Bine”.

Aceste răspunsuri sunt un indicator al sărăciei vocabularului referitor la emoții.

Supărare, mirare, enervare, furie, bucurie, entuziasm, frică, spaimă, îngrijorare, uimire, rușine, încântare, nemulțumire sunt termeni care trebuie să existe în vocabularul copiilor astfel încât ei să poată exprima cât mai adecvat ceea ce simt.

2. Discută cu cel mic/cea mică despre emoțiile trăite peste zi

Este foarte important ca tu, părintele, să discuți cu copilul tău/copiii tăi despre felul în care se simt într-o anumită situație sau despre emoțiile pe care le-au experimentat pe parcursul zilei.

3. Folosește situații practice/concrete/palpabile și relevante pentru copil ca EXEMPLE.

Poți discuta cu copilul/copiii despre durerea emoțională și despre durerea fizică, ajutându-i pe copii să facă diferența între acestea.

De asemenea, poți vorbi despre diverse situații în care persoane diferite trăiesc emoții diferite deși sunt confruntate cu aceeași situație (de ex. când Ionel îl loveste pe Adi, Ionel poate simți furie, Adi poate simți frică, părinții lui Ionel îngrijorare și nemulțumire iar părinții lui Adi pot simți milă și indignare).

4. Folosește-te de joc pentru a învăța emoțiile

Jocul este un motor incredibil de bogat pentru învățarea și repetarea emotiilor.

          Iată ce poti face :

•  Identifică împreună cu cel mic/cea mică emoțiile unui personaj din poveste . Este foarte amuzant și copilul este IMPLICAT ACTIV ÎN JOC, ceea ce ajută și mai mult în învățare.

•  Caută în reviste oameni care exprima o anumita emoție – sigur vei găsi nenumărate exemple și este ușor să vă jucați identificând expresiile feței, postura corpului sau anumite gesturi specifice diverselor emoții. De ce e bucuros ? Uite râde!  Pare tristă. Uite, stă cu capul aplecat sau ține mâinile pe față. Are lacrimi pe obraji.

•  Mimează trăirea unor emoții . Rând pe rând puteți exprima câte o emoție ținând cont de TONUL VOCII (aspecte paraverbale), EXPRESIA ÎNTIPĂRITĂ PE FAȚĂ (indicii nonverbale) și POZIȚIA CORPULUI (elemente posturale).

5. Ajută-ți copilul să-și formeze cogniții raționale care să ducă la emoții funcționale (fie ele pozitive sau negative)

Cum poți face acest lucru ?

•  Îl poți ajuta pe copil să înțeleagă că felul în care gândim despre o anumită situație duce la trăirea unei emoții.

•  Îi poți da în viața de zi cu zi copilului exemple care să releve legătura dintre gânduri și emoții.

Hai să vedem un exemplu !

Să spunem că cel mic/cea mică sparge un pahar. Îi poți spune copilului: “dacă aș gândi că ești un copil rău și că nu pot să suport să faci obrăznicii, aș fi foarte furios/furioasă și aș țipa la tine, dar așa gândesc că ai facut un lucru rău și regret doar că s-a întâmplat lucrul acesta. Faptul că nu sunt furioasă mă ajută să văd cum ai putea învăța ceva din greșeala pe care ai făcut-o”.

E drept că pentru un părinte poate să pară neobișnuit un asemenea mod de exprimare și de control al emoțiilor. Ți s-ar mai părea la fel de neobișnuit acest mod de exprimare dacă l-ai fi exersat încă din copilărie?

•  Învață-l pe copil să nu ”pună etichete” ci să critice comportamentul persoanei. De exemplu, în loc să gândească despre celălalt că este un idiot, ca este prost sau bun de nimic ar putea critica/evalua comportamentul – ce a f ă cut mai exact :   “Lui Vlad nu i-a ieșit bine deloc ce a vrut să facă. ” sau “Alin a avut un comportament prost. “

În realitate nimeni nu este în mod absolut într-un fel sau altul.

Să ne aducem aminte de Albert Ellis [1] care spunea: “Singurul lucru cu valoare absolută pe care îl putem spune despre noi înșine este că suntem unici.”

Asta ar putea ajuta la schimbarea furiei în supărare. De mare ajutor i-ar fi și copilului tău să știe că nu există persoane în întregime bune sau rele, frumoase sau urâte, inteligente sau idioate … ci COMPORTAMENTE PERFORMANTE SAU MAI PUTIN PERFORMANTE, TRĂSĂTURI MAI FRUMOASE SAU MAI PUȚIN FRUMOASE (aceste aspecte fiind subiective).

6. Fii tu un exemplu pentru copilul tău prin felul în care gestionezi și interpretezi emoțiile !   

Iată cum îți poți schimba tu modul de gândire astfel încât să te ajute să-ți dezvolți și tu inteligența emoțională:

•  În loc să te gândești că lucrurile TREBUIE să se întâmple într-un mod sau altul doar pentru că așa vrei tu, mai bine ți-ai aminti că nu ești singura putere din Univers . Altfel cum să învețe cel mic că nu e suficient ca el să bată din picior și să spună că vrea ceva pentru că acel lucru să se și întâmple? Bineințeles, preferințe putem avea cât de multe, dar cu grijă în a le păstra doar la nivel de preferințe și nu de exigențe absolute.

•  Chiar NU SUPORȚI când lucrurile nu ies așa cum vrei TU? Dacă ești atent/atentă vei observa că suporți chiar foarte bine devreme ce aceste lucruri se întâmplă de zile, săptămâni, luni și chiar ani …. ESTE NEPLACUT, într-adevar, dar faptul că îți spui că “nu suporți” te împiedică să gasești soluții pt. rezolvarea situațiilor neplăcute pe care le trăiești.

Dacă tu nu schimbi modul în care interpretezi ceea ce ți se întâmplă, copilul va învăța de la tine.

El va prelua modelul tău și își va spune, de exemplu, că nu suportă să nu-l lași să iasă afară, că nu suportă să nu primească jucăria pe care o vrea.

În situatia de mai sus, un joculeț cu personaje care să gândească rațional l-ar putea ajuta pe copil să modeleze un mod rațional de a gândi.

• “Întotdeauna putem găsi lucruri mai groaznice decât cele care ni se întâmplă nouă” spune Albert Ellis.

Noi avem tendința să ne gândim, adesea, că lucrurile care ni se întâmplă nouă sunt GROAZNICE.

O fi GROAZNIC și să ți se strice jucăria și să-ți strice frățiorul castelul sau e doar NEPLĂCUT și se pot găsi soluții pentru asta ?

Dragă părinte, te provoc să nu mă crezi pe cuvânt când iți spun că emoțiile vin din interpretările pe care le dai diverselor situații.

În schimb te invit să iți iei în fiecare seară câte 5 minute în care să revezi în minte situațiile pe care le-ai trăit peste zi, gândurile pe care le-ai avut și emoțiile pe care le-ai trăit. Dacă înlocuiești gândurile avute cu altele, ce observi?

Ce-ar fi să iți iei în propriile mâini responsabilitatea pentru emoțiile pe care le trăiești?

Asta nu va schimba problemele practice cu care te confrunți, dar îți va da echilibrul afectiv necesar găsirii de soluții pentru rezolvarea acestora! 

Cristina-Angela Tohănean
Psiholog clinician principal, psihoterapeut principal